Sari la conținut

răbufnire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din răbufni.

Pronunție

  • AFI: /rə.buf'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
răbufnire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răbufnire răbufniri
Articulat răbufnirea răbufnirile
Genitiv-Dativ răbufnirii răbufnirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a răbufni și rezultatul ei.


Traduceri