răcire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din răci.

Pronunție

  • AFI: /rə'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
răcire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răcire răciri
Articulat răcirea răcirile
Genitiv-Dativ răcirii răcirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a răci și rezultatul ei.


Traduceri