răget

română

Etimologie

Din a rage + sufixul -et.

Pronunție

• AFI: /'rə.ʤet/

Substantiv

Declinarea substantivului răget
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răget	răgete
Articulat	răgetul	răgetele
Genitiv-Dativ	răgetului	răgetelor
Vocativ	răgetule	răgetelor

1. strigăt, zbieret, urlet puternic scos de unele animale; (p.ext.) strigăt, țipăt puternic al omului.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• gerat
• great

Referințe

• DEX '98 via DEX online