răpitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a răpi + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /rə.pi'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
răpitor
Singular Plural
Masculin răpitor răpitori
Feminin răpitoare răpitoare
Neutru răpitor răpitoare
  1. (adesea substantivat; despre oameni) care răpește pe cineva.
  2. (despre animale) care prinde și consumă hrană de origine animală, de obicei vie.
  3. (fig.) hrăpăreț, uzurpator.
  4. (fig.) care vrăjește, captivează; fermecător, încântător.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe