răsînțelegere
Etimologie
Din răsînțelege.
Pronunție
- AFI: /rəs.ɨn.ʦe'le.ʤe.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului răsînțelegere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răsînțelegere | răsînțelegeri |
| Articulat | răsînțelegerea | răsînțelegerile |
| Genitiv-Dativ | răsînțelegerii | răsînțelegerilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a răsînțelege și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri