răsștire
Etimologie
Din răsști.
Pronunție
- AFI: /rəs'ʃti.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului răsștire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răsștire | răsștiri |
| Articulat | răsștirea | răsștirile |
| Genitiv-Dativ | răsștirii | răsștirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a răsști și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri