răsfirare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din răsfira.

Pronunție

  • AFI: /rəs.fi'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
răsfirare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răsfirare răsfirări
Articulat răsfirarea răsfirările
Genitiv-Dativ răsfirării răsfirărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a răsfira și rezultatul ei.


Traduceri