Sari la conținut

răsflocire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din răsfloci.

Pronunție

  • AFI: /rəs.flo'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
răsflocire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răsflocire răsflociri
Articulat răsflocirea răsflocirile
Genitiv-Dativ răsflocirii răsflocirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a răsfloci și rezultatul ei.


Traduceri