răufăcătoare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din răufăcător.

Pronunție

  • AFI: /rəw.fə.kə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
răufăcătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răufăcătoare răufăcătoare
Articulat răufăcătoarea răufăcătoarele
Genitiv-Dativ răufăcătoarei răufăcătoarelor
Vocativ răufăcătoareo răufăcătoarelor
  1. persoană care face sau aduce (mult) rău altora, care contravine legilor morale și sociale; făcătoare de rele.


Traduceri

Referințe