răzbicire
Etimologie
Din răzbici.
Pronunție
- AFI: /rəz.bi'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului răzbicire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răzbicire | răzbiciri |
| Articulat | răzbicirea | răzbicirile |
| Genitiv-Dativ | răzbicirii | răzbicirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a răzbici și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri