rafinament

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză raffinement.

Pronunție

  • AFI: /ra.fi.na'ment/


Substantiv


Declinarea substantivului
rafinament
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rafinament rafinamente
Articulat rafinamentul rafinamentele
Dativ-Genitiv rafinamentului rafinamentelor
Vocativ rafinamentule rafinamentelor
  1. finețe, delicatețe, subtilitate a gustului sau a simțirii.
  2. viclenie, perfidie, șiretenie.


Traduceri

Referințe