Sari la conținut

rantoalare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din rantoala.

Pronunție

  • AFI: /ran.to̯a'la.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
rantoalare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rantoalare rantoalări
Articulat rantoalarea rantoalările
Genitiv-Dativ rantoalării rantoalărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a rantoala și rezultatul ei.


Traduceri