rascolnic
Etimologie
Din rusă раскол'ник (raskol'nik).
Pronunție
- AFI: /ras'kol.nik/
Substantiv
| Declinarea substantivului rascolnic | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rascolnic | rascolnici |
| Articulat | rascolnicul | rascolnicii |
| Genitiv-Dativ | rascolnicului | rascolnicilor |
| Vocativ | rascolnicule | rascolnicilor |
- adept al unei secte religioase din Rusia, care s-a separat de Biserica Ortodoxă oficială la mijlocul sec. XVII.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online