rateu

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză raté.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
rateu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rateu rateuri
Articulat rateul rateurile
Genitiv-Dativ rateului rateurilor
Vocativ ' '
  1. defect în funcționarea unui motor, care constă în arderea incompletă a combustibilului fără a dezvolta un lucru mecanic.
  2. explozie falsă produsă de un motor cu un asemenea defect.
  3. eșec de tragere a unei arme de foc sau de declanșare a unei explozii.


Traduceri