reîmbărbătare
Etimologie
Din reîmbărbăta.
Pronunție
- AFI: /re.ɨm.bər.bə'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reîmbărbătare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reîmbărbătare | reîmbărbătări |
| Articulat | reîmbărbătarea | reîmbărbătările |
| Genitiv-Dativ | reîmbărbătării | reîmbărbătărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reîmbărbăta și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri