Sari la conținut

reînarma

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din re- + a (se) înarma (după franceză réarmer).

Pronunție

  • AFI: /re.ɨ.nar'ma/


Verb


Conjugarea verbului
(se) reînarma
Infinitiv a (se) reînarma
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) reînarmez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) reînarmeze
Participiu reînarmat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (-și) reface potențialul de război; a (-și) înzestra armata cu mijloace noi de luptă, cu armament nou, a (se) înarma din nou.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe