reîncepe

română

Etimologie

Din re- + a începe.

Pronunție

• AFI: /re.ɨn'ʧe.pe/

Verb

Conjugarea verbului reîncepe
Infinitiv	a reîncepe
Indicativ prezent pers. 1 sg.	reîncep
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să reînceapă
Participiu	reînceput
Conjugare	III

1. (v.tranz. și intranz.) a începe din nou, a începe de la capăt; a relua.

Cuvinte derivate

• reîncepere

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online