reîncepe

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din re- + a începe.

Pronunție

  • AFI: /re.ɨn'ʧe.pe/


Verb


Conjugarea verbului
reîncepe
Infinitiv a reîncepe
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reîncep
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să reînceapă
Participiu reînceput
Conjugare III
  1. (v.tranz. și intranz.) a începe din nou, a începe de la capăt; a relua.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe