reambulare
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /re.am.bu'la.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reambulare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reambulare | reambulări |
| Articulat | reambularea | reambulările |
| Genitiv-Dativ | reambulării | reambulărilor |
| Vocativ | reambulare | reambulărilor |
- operație de actualizare a planurilor topografice, prin punerea de acord între teren și plan, cu toate modificările care au intervenit față de întocmirea inițială a planului.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online