rebegire
Etimologie
Din rebegi.
Pronunție
- AFI: /re.be'ʤi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului rebegire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rebegire | rebegiri |
| Articulat | rebegirea | rebegirile |
| Genitiv-Dativ | rebegirii | rebegirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a rebegi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri