rebento

De la Wikționar, dicționarul liber

portugheză

(português)

Etimologie

Din verbul rebentar.

Pronunție

  • AFI: /ʁɨ'bẽ.tu/
  • AFI: /xe'bẽ.to/ (Brazilia de sud)


Substantiv

rebento m., rebentos pl.

  1. germen; (spec.) mugur
  2. (p. ext.) descendent, urmaș, fiu
  3. (p. ext.) produs, rezultat, fruct

Sinonime

Cuvinte apropiate

Etimologie

Derivat regresiv din rebentar.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru rebentar.

Referințe