Sari la conținut

rebrusment

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză rebroussement.

Pronunție

  • AFI: /re.brus'ment/


Substantiv


Declinarea substantivului
rebrusment
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rebrusment rebrusmente
Articulat rebrusmentul rebrusmentele
Genitiv-Dativ rebrusmentului rebrusmentelor
Vocativ ' '
  1. schimbare a direc-ției mișcării unui tren (prin mutarea locomoti-vei la celălalt capăt).


Traduceri