recădea

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din re- + a cădea.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
recădea
Infinitiv a recădea
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
recad
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să recadă
Participiu recăzut
Conjugare II
  1. (v.intranz.) a cădea, a se prăbuși din nou.
  2. (v.intranz.) a se lăsa din nou în jos, a reveni la nivelul sau la starea normală; a cădea la loc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe