Sari la conținut

rechemare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din rechema.

Pronunție

  • AFI: /re.ke'ma.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
rechemare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rechemare rechemări
Articulat rechemarea rechemările
Genitiv-Dativ rechemării rechemărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a rechema și rezultatul ei.


Traduceri