recoacere
română
Etimologie
Din recoace.
Pronunție
- AFI: /re'ko̯a.ʧe.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului recoacere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | recoacere | recoaceri |
| Articulat | recoacerea | recoacerile |
| Genitiv-Dativ | recoacerii | recoacerilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a recoace și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri