reconsidera

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză reconsidérer.

Pronunție

  • AFI: /re.kon.si.deˈra/


Verb


Conjugarea verbului
reconsidera
Infinitiv a reconsidera
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reconsider
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să reconsidere
Participiu reconsiderat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a interpreta un eveniment, o operă literară etc. dintr-un punct de vedere nou.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe