reducător

română

Etimologie

Din a reduce + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /re.du.kə'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului reducător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reducător	reducători
Articulat	reducătorul	reducătorii
Genitiv-Dativ	reducătorului	reducătorilor
Vocativ	reducătorule	reducătorilor

1. substanță care, într-o reacție de oxido-reducere, pierde electroni, oxidându-se.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online