reducător

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a reduce + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /re.du.kə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
reducător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reducător reducători
Articulat reducătorul reducătorii
Genitiv-Dativ reducătorului reducătorilor
Vocativ reducătorule reducătorilor
  1. substanță care, într-o reacție de oxido-reducere, pierde electroni, oxidându-se.


Traduceri

Referințe