reducție

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din franceză réduction < latină reductio, reductionis.

Pronunție

  • AFI: /re'duk.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
reducție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reducție reducții
Articulat reducția reducțiile
Genitiv-Dativ reducției reducțiilor
Vocativ reducție reducțiilor
  1. faptul de a reduce.
  2. (concr.) copie în mic a unui obiect.
  3. (concr.) piesă de legătură între tuburi sau țevi cu diametre diferite.
  4. (med.) reducere.
  5. (jur.; în forma reducțiune) restrângere prin hotărâre judecătorească, după moartea unei persoane, a liberalităților făcute de ea prin încălcarea drepturilor unor moștenitori.


Traduceri

Anagrame

Referințe