reedita

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză réediter.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
reedita
Infinitiv a reedita
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reeditez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să reediteze
Participiu reeditat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a publica într-o nouă ediție o lucrare, o operă etc.; a scoate o nouă ediție a operelor unui scriitor, a retipări.
  2. (v.tranz.) (fig.) a readuce în discuție, a pune din nou în circulație, a relua, a repeta o idee, o concepție etc. (greșită).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe