regalitate

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină regalitas, regalitatis. Confer franceză royauté.

Pronunție

  • AFI: /re.ga.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
regalitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ regalitate regalități
Articulat regalitatea regalitățile
Dativ-Genitiv regalității regalităților
Vocativ regalitate regalităților
  1. formă de guvernământ în care statul este condus de un rege; monarhie.


Traduceri

Anagrame

Referințe