regalitate

română

Etimologie

Din latină regalitas, regalitatis. Confer franceză royauté.

Pronunție

• AFI: /re.ga.li'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului regalitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	regalitate	regalități
Articulat	regalitatea	regalitățile
Genitiv-Dativ	regalității	regalităților
Vocativ	regalitate	regalităților

1. formă de guvernământ în care statul este condus de un rege; monarhie.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• argățitele

Referințe

• DEX '98 via DEX online