Sari la conținut

reieptare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din reiepta.

Pronunție

  • AFI: /re.jep'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reieptare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reieptare reieptări
Articulat reieptarea reieptările
Genitiv-Dativ reieptării reieptărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reiepta și rezultatul ei.


Traduceri