relega

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză reléguer < latină, italiană relegare.

Pronunție

  • AFI: /re.le'ga/


Verb


Conjugarea verbului
relega
Infinitiv a relega
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
releg
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să relege
Participiu relegat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (înv.) a surghiuni, a izgoni; a expulza.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe