remonta

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză remonter.

Pronunție

  • AFI: /re.mon'ta/


Verb


Conjugarea verbului
remonta
Infinitiv a remonta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
remontez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să remonteze
Participiu remontat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a monta din nou o fabrică, o instalație etc.
  2. (v.refl. tranz.) (fig.) a-și reveni, a se reface, a se redresa sau a face să-și revină, să se refacă, să se redreseze.
  3. (v.tranz.) a procura cai pentru armată.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe