revoltare
română
Etimologie
Din revolta.
Pronunție
- AFI: /re.vol'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului revoltare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | revoltare | revoltări |
| Articulat | revoltarea | revoltările |
| Genitiv-Dativ | revoltării | revoltărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a revolta și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri