rimă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : rima

română

Etimologie

Din franceză rime. Confer italiană rima.

Pronunție

  • AFI: /'ri.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
rimă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rimă rime
Articulat rima rimele
Dativ-Genitiv rimei rimelor
Vocativ ' '
  1. repetare a sunetelor finale în două sau în mai multe versuri (începând cu ultima silabă accentuată); p. ext. potrivire a sunetelor finale a două cuvinte.
  2. cuvânt (ori segment dintr-un cuvânt) care rimează cu altul.
  3. vers.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe