rindeluire
Etimologie
Din rindelui.
Pronunție
- AFI: /rin.de.lu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului rindeluire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rindeluire | rindeluiri |
| Articulat | rindeluirea | rindeluirile |
| Genitiv-Dativ | rindeluirii | rindeluirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a rindelui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri