risipă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a risipi (derivat regresiv).

Pronunție

  • AFI: /ri'si.pə/


Substantiv


Declinarea substantivului
risipă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ risipă risipe
Articulat risipa risipele
Genitiv-Dativ risipei risipelor
Vocativ risipă risipelor
  1. folosire nechibzuită a bunurilor materiale sau bănești, cheltuială fără măsură; irosire.
  2. (fig.) belșug, prisos, abundență.
  3. (înv. și pop.) sfărârmare, distrugere; surpare, prăbușire.
  4. împrăștiere, răspândire; risipire.

Locuțiuni


Traduceri

Anagrame

Referințe