risipire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din risipi.

Pronunție

  • AFI: /ri.si'pi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
risipire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ risipire risipiri
Articulat risipirea risipirile
Genitiv-Dativ risipirii risipirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a risipi și rezultatul ei.


Traduceri