ronțăit
Etimologie
Din a ronțăi.
Pronunție
- AFI: /ron.ʦəˈit/
Substantiv
| Declinarea substantivului ronțăit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ronțăit | ronțăite |
| Articulat | ronțăitul | ronțăitele |
| Genitiv-Dativ | ronțăitului | ronțăitelor |
| Vocativ | ronțăitule | ronțăitelor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online