rotiță

română

Etimologie

Din roată + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /ro'ti.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului rotiță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rotiță	rotițe
Articulat	rotița	rotițele
Genitiv-Dativ	rotiței	rotițelor
Vocativ	rotiță	rotițelor

1. diminutiv al lui roată; roticică, rotilă, rotiliță.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• oțărit
• rățoit
• rotați

Referințe

• DEX '98 via DEX online