rujet
română
Etimologie
Din franceză rouget.
Pronunție
- AFI: /'ru.ʒet/
Substantiv
| Declinarea substantivului rujet | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rujet | ' |
| Articulat | rujetul | ' |
| Genitiv-Dativ | rujetului | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- boală contagioasă, specifică porcilor, caracterizată prin apariția unor pete roșii pe pântece, prin umflarea gâtului și lipsa poftei de mâncare; brâncă.
Traduceri
Traduceri