rumb
română
Etimologie
Din franceză rumb.
Pronunție
- AFI: /rumb/
Substantiv
| Declinarea substantivului rumb | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rumb | rumburi |
| Articulat | rumbul | rumburile |
| Genitiv-Dativ | rumbului | rumburilor |
| Vocativ | ' | ' |
- unitate de măsură pentru unghiuri egale cu a treizeci și doua parte din orizontul vizibil.
Traduceri
Traduceri