ruminație

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză rumination < latină ruminatio.

Pronunție

  • AFI: /ru.mi'na.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
ruminație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ruminație ruminații
Articulat ruminația ruminațiile
Genitiv-Dativ ruminației ruminațiilor
Vocativ ruminație ruminațiilor
  1. (rar) rumegare.


Traduceri

Referințe