răcăni

română

Etimologie

Din rac + sufixul -ăni.

Pronunție

• AFI: /rə.kə'ni/

Verb

Conjugarea verbului răcăni
Infinitiv	a răcăni
Indicativ prezent pers. 1 sg.	'
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să răcănească
Participiu	răcănit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) a orăcăi.

Cuvinte derivate

• răcănel

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• arnica
• canari
• arcăni
• ricana

Referințe

• DEX '98 via DEX online