sâmburare
română
Etimologie
Din sâmbura.
Pronunție
- AFI: /sɨm.bu'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului sâmburare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sâmburare | sâmburări |
| Articulat | sâmburarea | sâmburările |
| Genitiv-Dativ | sâmburării | sâmburărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a sâmbura și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri