sârgui

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din sârg + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /sɨr.gu'i/


Verb


Conjugarea verbului
(se) sârgui
Infinitiv a (se) sârgui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) sârguiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) sârguiască
Participiu sârguit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (pop.) a-și da silința, a se strădui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe