sburare
Etimologie
Din sbura.
Pronunție
- AFI: /sbu'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului sburare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sburare | sburări |
| Articulat | sburarea | sburările |
| Genitiv-Dativ | sburării | sburărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a sbura și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri