scăciuire
Etimologie
Din scăciui.
Pronunție
- AFI: /skə.ʧju'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului scăciuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | scăciuire | scăciuiri |
| Articulat | scăciuirea | scăciuirile |
| Genitiv-Dativ | scăciuirii | scăciuirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a scăciui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri