scărmănătură
română
Etimologie
Din a scărmăna + sufixul -ătură.
Pronunție
- AFI: /skər.mə.nə'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului scărmănătură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | scărmănătură | scărmănături |
| Articulat | scărmănătura | scărmănăturile |
| Genitiv-Dativ | scărmănăturii | scărmănăturilor |
| Vocativ | scărmănătură | scărmănăturilor |
- faptul de a scărmăna; (concr.) lână scărmănată.
- (fig.) (fam.) bătaie, scărmăneală.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online