schnattern

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

germană

(Deutsch)

Etimologie

Din germana veche de sus snateren.

Pronunție

  • AFI: /'ʃnatɐn/


Verb


Conjugarea verbului
schnattern
Infinitiv schnattern
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
schnatterst
schnattert
Indicativ imperfect schnatterte
Participiu perfect geschnattert
Verb auxiliar haben
  1. (despre gâște și rațe) a gâgâi
    Als er das Gehege betrat, schnatterten die Gänse plötzlich laut los.
  2. (fig.) a flecări, a trăncăni
    Die Mädchen schnattern schon seit einer Stunde am Telefon.

Sinonime

Vezi și

Referințe