scopcire
Etimologie
Din scopci.
Pronunție
- AFI: /skop'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului scopcire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | scopcire | scopciri |
| Articulat | scopcirea | scopcirile |
| Genitiv-Dativ | scopcirii | scopcirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a scopci și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri